RSS

Arhivele lunare: Aprilie 2013

Video

Nwanda – Drept feat Cedry2k

Anunțuri
 
Scrie un comentariu

Scris de pe Aprilie 26, 2013 în Uncategorized

 

Cel ce inseala

Cu mult timp in urma, a trait un boier tare bun. Intr-o zi, l-a chemat la el pe un taran si i-a spus: – Uite, omule, fiindca stiu ca familia ta o duce destul de greu, vreau sa te ajut. Iti dau de munca si te platesc foarte bine. Vrei sa lucrezi pentru mine? – Sigur, boierule, a raspuns omul bucuros, ce trebuie sa fac? – Sa-mi construiesti o casa, la marginea padurii. Ţaranul a plecat bucuros si, chiar din acea zi, s-a apucat de treaba. Boierul ii dadea bani pentru tot ce trebuia sa cumpere. Insa omul ce si-a spus? „E, si asa nu ma vede, ce-ar fi sa-l insel?!” Şi, in loc sa faca totul asa cum ar fi trebuit, a inceput sa cumpere lucruri ieftine si proaste si sa cheltuiasca banii ce ii ramaneau. Cand a terminat, casa arata tare frumos pe dinafara, dar taranul stia ca n-o facuse bine si ca, destul de repede, ea se va strica. Cand i-a aratat casa boierului, acesta i-a spus: – Fiindca stiu ca tu si familia ta locuiti intr-o cocioaba mica, iti fac cadou aceasta casa. De-aia te-am lasat pe tine sa o construiesti si ti-am spus acum, la sfarsit, tocmai pentru ca bucuria voastra sa fie mai mare. Acum si-a dat seama omul de greseala sa. A vrut sa-l insele pe altul si, de fapt, singur s-a inselat. Daca ar fi fost cinstit si si-ar fi vazut de treaba, si-ar fi facut un bine lui si familiei sale. Acum, insa, parerile de rau nu mai puteau indrepta nimic. In sinea lui, omul s-a jurat sa nu mai insele niciodata pe nimeni. „Dupa cum ne purtam noi cu aproapele, asa se va purta Dumnezeu cu noi.”

 
Scrie un comentariu

Scris de pe Aprilie 26, 2013 în Uncategorized

 

Legendarul Kogaion

Muntele ce adăpostea peştera unde se retrăgea marele preot al geţilor se numea Kogaion

În Geografia (VII, 3, 5), Strabon scrie: Tot aşa şi acest munte a fost recunoscut drept sacru şi astfel îl numeau geţii; numele lui, Kogaion, era la fel cu numele râului care curgea alături”. KOG-A-ION înseamnă “Capul Magnificului”, fiind şi denumirea getică a Bucegilor, unde se află marele cap sculptat, acoperit cu tiara sacră, cunoscut sub numele de “Sfinxul Românesc”.

Râul ce curgea prin apropiere, despre care scrie Strabon, nu poate fi decât Ialomiţa, căreia geţii îi spuneau şi NAPARIS “Cerescul; Divinul”. Evident, adăpostul marelui preot era Peştera Ialomicioarei.

Deocamdată, singura inscripţie getică, unde apare numele Kogaion, este un text orfic, în versuri, pe o cărămidă descoperită la Romula (Reşca-Dobrosloveni, jud. Olt):

HAR TIOS

TINTONINOS

INSUS TIKO IS DAKON

KAND SIA TIL KOGAION

ILMATON HLIOYLO

PLEISTE NAKTOILO

Traducerea: Mare e Zeul, întotdeauna (şi pretutindeni)! Aşa să spună vitejii (cei curaţi), când privesc spre Kogaion! Ucenicii (recruţii) să cânte: Sfânt (puternic) este Domnul Nopţii!

Din text se deduce că «Domnul Nopţii» este echivalent cu Kogaion. Legendele elene şi romane spuneau că Orfeu era trac şi că MAINADES «Dansatoarele (sacre)» îi tăiaseră capul, pe care apoi îl aruncaseră în râu. Tot despre el se spunea ca era prinţul KYCON-ilor, etnonim apropiat de Kogaion. Cetatea natală a lui Orfeu era D-ION «A(1) lui Ion; A(1) Magnificului». Pe de altă parte, autorii antici scriau că misterele orfice se celebrau noaptea. Aşadar, sculptat de om sau modelat de natură, “Sfinxul” de pe platoul Bucegilor reprezenta, pentru geţi, capul lui Orfeu, Domnul Nopţii.

Cu trei milenii înainte de autorul inscripţiei de la Romula, un iniţiat orfic desenase o cruce pe una din tăbliţele de la Tărtăria. În vârful crucii se afla un cap, desigur al lui Orfeu. Tăbliţa poartă următorul text:

NUN KA SA UGULAS PA IDIM KARA I.

Traducerea: Omul (nobilul) care ştie tainele va merge în ceruri. O statuetă dacică îl reprezintă pe Orfeu, cu braţele în formă de coroană. Pe veşmântul sacerdotal al marelui erou civilizator se observă o cruce.

Misterul orfic al Celui Jertfit s-a păstrat în datina românească a Caloianului. O veche atestare a acestui obicei pare a fi o relatare a lui Diodor Sicul: “În Frigia, întâmplându-se odată să cadă o epidemie asupra oamenilor, iar de altă parte suferind şi pământul de secetă, oamenii consultară oracolul asupra mijloacelor prin care să depărteze de la ei aceste calamitaţi, iar oracolul le răspunse ca să înmormânteze trupul lui Attys şi să o venereze pe Kybele ca divinitate. Deoarece, însă, din pricina vechimii, din trupul lui Attys nu mai rămăsese nimic, frigienii au făcut imaginea tânărului, pe care apoi, plângând-o, o înmormântară, îndeplinind şi onorurile funebre potrivite cu soarta lui, şi acest obicei ei îl ţin constant până în zilele noastre”. Attys era doar varianta traco-frigiană a lui Orfeu, căruia geto-dacii îi mai spuneau şi GALLIEN “Superbul; Magul; Poetul”, ION “Măreţul” sau I-ANA “Al Anei”. Ultimele trei apelative se regăsesc în bocetele Caloianului:

Caloiene, Iene,

Du-te-n cer şi cere

Să deschiză porţile,

Să sloboadă ploile,

Să curgă şi gârlele,

Zilele şi nopţile,

Ca să crească grânele!

* *

Iani, Iani, Caloiani,

Ia cerului torţele

şi deschide porţile

şi porneşte ploile!

Amintindu-ne că Mainades “Dansatoarele (sacre)” i-au tăiat capul lui Ion-Orfeu şi i l-au aruncat în râul Naparis, este limpede că tradiţia Caloianului are mai bine de cinci milenii şi că provine din misterele orfice. Râului pe care a plutit Kog-a-Ion “Capul Magnificului” i s-a mai spus şi AURU-METTI “Drumul Celui Curat (Strălucitor)”, de unde vine şi actualul nume al Ialomiţei. Obiceiul Caloianului este caracteristic mai ales Munteniei (Ialomiţa, Buzău, Brăila) şi are loc, de obicei, în marţea a treia după Paştele ortodox. Încă din zori, fetele de la 5-6 ani în sus se strâng la un loc şi se împart, după vârstă, în două sau mai multe cete. Fiecare ceată îşi alege o conducătoare. Fetele fac o păpuşă de lut, un om mic, pe care îl împodobesc cu panglici, cârpe colorate şi flori, iar pe cap îi pun drept căciulă o coajă de ou roşu. În unele sate îl îmbracă în straie ţărăneşti, cu opincuţe şi căciuliţă. Păpuşa se numeşte Calian, Caloian sau Scaloian. Fetele pun Caloianul într-un sicriu mic, bine încleiat ” ca să plutească pe apă ” sau pe o scândură, îl înconjoară cu coji de ouă roşii, păstrate de la Paşte, precum şi fel de fel de flori, printre care predomină busuiocul, apoi îl îngroapă pe câmp, printre bucate, prin bozii sau mărăcini, pe malul vreunei ape ori într-alt loc ascuns. Înainte de înmormântare, una dintre fete se face preot ” Mainadele erau preotesele Soarelui! ” alta, dascăl, a treia duce steagul, adică o trestie cu o batistă albă în vârf, înaintea popii, şi iarăşi una sau doua fete duc sicriul ori scândura cu Caloianul. În urma cortegiului vin celelalte fete, cu lumânări aprinse, bocind:

Caloiene, Ene!

Cum ne curg lacrimile

Să curgă şi ploile,

Zilele şi nopţile,

Să umple şanţurile,

Să crească legumile

şi toate ierburile!

Alte fete îi plâng pe fraţi, surori, părinţi, dacă au! După înmormântare, Caloianului i se face pomană, timp în care e bocit din nou:

Iene, Scaloiene!

Tinerel te-am îngropat,

De pomană că ţi-am dat,

Apă multă şi vin mult

Să dea Domnul ca un sfânt,

Apă multă să ne ude,

Să ne facă poame multe!

A treia zi, după ce l-au înmormântat, adică în a treia joi după Paştele ortodox sau în ziua de Paparude, fetele se adună iarăşi, se duc la locul unde a fost înhumat, îl dezgroapă şi-l bocesc:

Caloiene, Ene,

Mă-ta te cată

Prin pădurea deasă,

Cu inima friptă, arsă,

Prin pădurea rară,

Cu inima friptă, amară!

Fetele îl aduc în sat şi îl aruncă într-o fântână sau se duc şi-i dau drumul sicriului pe un râu sau pe un lac, urând ca anul să fie ploios şi plin de belşug. În multe locuri, Caloianul e mai întâi frânt în bucăţi şi abia după aceea diferitele sfărâmături sunt aruncate în fântâni, în bălţi ori pe râuri. Apoi se adună toate fetele la o casă şi acolo coc o plăcintă mare, numită ghizmana (cf. trac. AKES-SAMENOS “Grădina (Sămânţa) Magică”), ori mai multe plăcinte şi alte bucate. Flăcăii aduc vin şi lăutari, se aşează toţi la masă, mănâncă şi beau din pomana Caloianului. Alteori, fetele îmbracă un sul cu straie femeieşti şi umblă cu el pe la casele oamenilor; şi la casa unde se duc, gazda trebuie să ude acel sul cu apă, apoi le dă faina, ouă, unt ş.a. Cu ceea ce adună fac şi ele plăcinte, bucate, aducând şi vin, şi aceasta se numeşte Pomana Caloianului. Iar acelui sul îmbrăcat, i se spune, ca şi omului de lut, tot Caloian sau Scaloian.

Pe vremuri, în unele sate se făceau două păpuşi, care se numeau Tatăl Ploii şi Măicuţa Soarelui (cf. rom. măicuţă “călugăriţă”). Nu se ştie cum şi când aceste denumiri s-au prefăcut în Tatăl Soarelui şi Măicuţa Ploii.

Iniţiat în misterele orfice ale strămoşilor, Ioniţă, marele ţar al românilor şi bulgarilor, şi-a adăugat supranumele de CALOIAN.

Ca Domn al Nopţii, Orfeu era considerat şi cel ce aduce visele (cf. gr. M-ORPHEOS, zeul viselor), semizeul Somnului. Acest Ion-Iana, sub numele de Moş Ene aduce şi acum somnul copiilor români. Tot de la ION “Magnificul” provine şi titlul voievozilor români, ajuns într-o epocă mai târzie IO.

 
Scrie un comentariu

Scris de pe Aprilie 26, 2013 în Uncategorized

 
Video

Rappa – Pe aripile cuvântului

 
Scrie un comentariu

Scris de pe Aprilie 26, 2013 în Uncategorized

 

Harnicul, lenesul si…ispitele

 Intr-o dimineata, un baiat s-a dus la bunicul sau si l-a intrebat:

 – Bunicule, mereu spui ca trebuie sa fugim de pacate, dar cum sa ma feresc eu de ispite?

 – E, nepoate, ia spune-mi tu mie, daca un om ar vrea sa vaneze o pasare si ar vedea chiar deasupra sa una zburand, iar ceva mai incolo, o alta stand pe creanga unui pom, in care din ele crezi ca ar trage cu pusca?

 – Bineinteles, bunicule, ca vanatorul si-ar indrepta arma spre pasarea ce sta pe creanga. Sunt mai multe sanse sa o nimereasca pe cea care sta, decat pe cea care trece ca sageata prin aer.

 – Pai, vezi, baiatul meu…! Tot asa sunt si oamenii, asemenea pasarilor. Cand esti muncitor si harnic, cand esti mereu preocupat sa faci cat mai mult si mai bine, atunci diavolul nu poate sa te atinga cu ispitele sale. Dar pe omul lenes si delasator, diavolul cu usurinta il ispiteste, iar el cade imediat in pacat.

 Omul nu a fost facut de Dumnezeu ca sa stea si sa piarda timpul, la voia intamplarii, ci sa caute mereu sa munceasca cu spor si cu tragere de inima, fiindca doar asa va afla liniste si bucurie in viata.

 „Mainile la munca, mintea si inima la Dumnezeu!”

 
Scrie un comentariu

Scris de pe Aprilie 25, 2013 în Uncategorized

 

Unirea Basarabiei cu România – Omagiu celor ce si-au jertfit viata

   Noi, cei ce am cunoscut urgia ocupatiei sovietice, avem datoria sa spulberam minciunile sfruntate ale manipulatorilor de istorie a fostei URSS, nascuta prin crimele din propriul salas, crime pe care le-a savârsit pretutindeni unde i s-a permis sa-si puna cizma. La 26 iunie 1940, justificându-si raptul prin care au reanexat Basarabia rapindu-ne si nordul Bucovinei, sovieticii vorbeau astfel despre actul unionist de la 27 martie 1918, din Chisinau: În anul 1918, România , folosindu-se de slabiciunea militara a Rusiei, a desfacut de la Uniunea Sovietica o parte din teritoriul ei, Basarabia, calcând prin aceasta unitatea seculara a Basarabiei, populata în principal de ucraineni.

Nici nu se putea o mai mare denaturare a adevarului. Dar când este vorba de propaganda sau de istoriografia sovietica, minciuna este folosita fara scrupul, fara limita, si fara a tine cont de victimele care vor plati mistificarea adevarului istoric. Dimpotriva, pentru ca pe baza acestor mistificari, sa-si justifice genocidul de clasa si de nationalitate din gulagul sovietic.

Unde erau rusii când voevozii nostri erau prezenti în istorie, alungând pe dusmani dincolo de Nistru, râu care, dupa traditia populara, fusese pus de Dumnezeu sa fie frontiera între români si polonezi? Trebuie sa le amintim ca erau pe Volga, sub jug tatar !

Unde erau rusii, când toate cetatile – Hotin, Tighina, Cetatea Alba, Chilia – se gaseau construite pe malul drept al Nistrului, de domnii moldoveni, consfintind lupta permanenta de aparare a Românilor împotriva barbarilor ? În jurul Moscovei se gaseau rusii, iar sub Ivan cel Groaznic, devenit primul tar al Rusiei ( 1547-1584), începeau campaniile expansioniste, cucerind hanatele Kazan si Astrahan , trecând la cucerirea Siberiei.

…La 17 mai 1656, Gheorghe Stefan, domnul Moldovei, a încheiat un tratat cu Moscova, prin care se recunostea Nistru drept frontiera de rasarit a tarii.

…La 1667, tarul Alexei anexa Ucraina orientala …

…La 24 aprile 1711, prin tratatul de la Lutk cu Dimitrie Cantemir, Petru cel Mare recunostea Nistru ca frontiera estica a Moldovei, precizând în art. 11 : Pamânturile Principatului Moldovei, dupa vechea hotarnicie moldoveneasca asupra carora Domnul va avea drept de stapânire [–-] se întind pâna la Nistru.

Rapirea Bucovinei

Secolul al XVIII este secolul politicii expansioniste a Austriei si Rusiei, în dorinta lor de a-si împarti ” mostenirea” imperiului otoman Rusii anexeaza o parte din Polonia, ocupa Oceakovul ( la varsarea Bugului ) ajungând la Nistru de jos; la a doua împartire a Poloniei ( 1771 ), ocupa Ucraina apuseana, ajungând la Nistrul de sus.

…Prin pacea de la Kuciuc – Kainardgi ( 1774 ) Turcia a vândut Austriei “dulcea Bucovina “, un teritoriu de 178 mile germane cadrate, cu 233 orase si sate, cu muntii cei mai frumosi, cu sesurile cele mai roditoare, în fine, cheia Moldovei, dupa cum marturisea însusi Kaunitz Anton Wentzel ( cancelar al Curtii vieneze ), care aprobase lui Franz Maria Thugut ( ambasador la Constantinopol, rasplatit si cu titlul de baron) sa plateasca târgul murdar cu 15.012 piastri si 20 parale ( platite dragomanului Portii si functionarilor care au participat ).

…La 1 oct. 1774, pentru a se asigura luarea în stapânirea Bucovinei în liniste, Curtea vieneza a dat si generalului rus Rumiantev un ” cadou” de 5.000 galbeni cu o tabachera de aur împodobita cu diamante, în schimbul retragerii trupelor rusesti din tinuturile Cernautilor, Sucevei si Câmpulungului.

Si atentie! o afirma Karl Marx : Principatele dunarene sânt doua state, state suverane, sub suzeranitatea Portii, careia îi platesc tribut, cu conditia ca Poarta sa le apere de toti dusmanii din afara, oricare ar fi ei, si totodata sa nu se amestece sub nici o forma, în treburile lor interne .

Aceasta ” protectie” a Portii Otomane, pe de o parte, si tentativele imperiilor rus si austriac de a alunga ” turcul” din Peninsula Balcanica, pe de alta parte, (desfasurate pe parcursul unui secol si jumatate!) au însemnat pentru tarile românesti 10 invazii rusesti, una mai devastatoare decât alta.

…1783. Tarina Ecaterina a II-a si Iosif al II-lea au vrut sa împarta imperiul otoman, dar s-au opus Anglia si Franta.Totusi, tarina a profitat de situatie si a ocupat Crimeea.

…1787. Ecaterina a II-a (însotita de suita reprezentantilor Frantei, Austriei, Angliei, carora li s-a alaturat Iosif al II-lea) a organizat o vizita fastuoasa în teritoriile proaspat cotropite, cu punct culminant, în portul Sevastopol. În fata acestei provocari, Turcia închide la Edicule pe ambasadorul rus, ceea ce duce la izbucnitrea unui nou conflict.

Consecinta? Teatrul de razboi ?

…În 1789. Moldova si Tara Româneasca sunt ocupate. Si astfel, secolul XIX, în situatii de criza într-o parte sau alta a Europei, cu schimbari de alianta conjuncturale, în care marile imperii îsi urmareau interesele, tarile române sunt, succesiv ,implicate, ocupate ,revendicate.

Rapirea Basarabiei

…28 mai 1812. În plina campanie a lui Napoleon contra Rusiei, rusii au încheiat Pacea de la Bucuresti, refuzând sa se mai retraga din Basarabia.

Tarul Alexandru I în Manifestul adresat nobilimii ruse, sublinia avantajele: vor gasi pamânturi roditoare, paduri, iazuri abundând de peste, nesfârsite herghelii, cirezi de vite, turme de oi …

Astfel, Rusia, profitând de slabiciunea Turciei – care nu putea ceda ceea ce nu-i apartinea – a smuls din vatra stramoseasca a românilor 45.629, 9 km pâtrati, locuiti de 419.240 români si 30 .000 ruteni; cu 40 de manastiri si schituri, cu 775 biserici în care slujeau 1274 de clerici ( în majoritate români ).

…26 iunie 1812.Tarul Alexandru I promulga statutul special de colonizare pe baza caruia sunt asezati pe teritoriul anexat, cu

privilegii speciale: bulgari, gagauzi, germani (din Polonia ocupata sau din Saxonia), evrei (din Galitia), elvetieni (din Vaud), francezi si rusi.

…1813. Incepe politica de rusificare, prin introducerea limbii ruse în administratie, scoli si biserica.

Acesta este adevarul despre care Stalin pretindea cu nerusinare, în 1940, ca, în 1918, România profitând de slabiciunea militara a Rusiei , a smuls Basarabia.

Basarabenii sub jugul rusesc

În Europa secolului XIX, dominata de interesele egoiste ale Marilor Puteri pentru problemele balcanice, concretizate prin masurile luate de cele 3 Congrese (Viena, 1815; Paris, 1856; Berlin, 1878), Moldova si Tara Româneasca au reusit, ajutate de ceea ce s-a numit ” suflul nationalitatilor”, sa obtina retrocedarea a 3 judete din sudul Basarabiei, sa faca Unirea Principatelor ( 1859), sa devina Regat ( 1866) si sa-si obtina independenta (1877 ).

Astfel se face ca Basarabia si Bucovina – provincii rupte din trunchiul românesc al Moldovei istorice, devenita parte organica a României moderne – sunt private de dreptul firesc de a-si urma destinul national.

Scopul acestei introduceri, este de a demasca barbaria ruseasca si falsul istoriografic ce o justifica, privind teritorii anexate ce nu i-au apartinut niciodata, si subjugarea a 17 nationalitati, de la Prut la Pacific.

Scopul acestei introduceri, este de a omagia generatia basarabeana care a luptat pentru a smulge Basarabia din ghearele sistemului colonial rusesc . Lupta a fost grea, si cei ce s-au angajat pe aceasta cale au avut de suferit persecutii, închisori sau serviciul militar în garnizoane militare din Siberia pâna în Pacific.

Acesti ” basarabeni-moldoveni ” români din tata-n fiu, din veac în veac, au pretuit si cultivat, ca pe o comoara, limba româneasca; au cautat în biblioteci adevarul istoric privind provincia lor; au descoperit constiinta fratietatii de neam, de limba si de istorie cu românii din Regatul României, de peste Prut; au descoperit ilegalitatea tratatului din 1812, prin care Basarabia fusese rapita.

Au fost eroii ” redesteptarii nationale”, cu un program de revendicari nationale; au întemeiat “Partidul National Moldovenesc “; au tiparit ” Gazeta Basarabiei “; au organizat congrese si întruniri . Au avut parte de arestari , închisori si deportari.

…În 1902, socotiti ” revolutionari separatisti “, unii au fost închisi la Dorpat ( Estonia), altii la Wenden (Lituania ), altii la Arhanghelsc, Mezen, Pinega si Onega .

…În 1904 , la izbucnirea razboiului ruso – japonez, Ion Pelivan a fost trimis pe frontul din Manciuria. Întors de pe front, primea urmatoarea scrisoare de la Alecu Mateevici : Sunt convins, cu toata rusinea la care am ajuns astazi, noi, basarabenii, ne trebuie mai multi oameni de felul dumitale, si atunci Basarabia este scapata de sclavie si poate au dreptate a visa la acel stralucit viitor de aur ce i-au prezis poetul Bolintineanu si care ,desigur, acolo deja se împlineste. Poporul deja se desteapta, soarele renasterii a început sa arunce si asupra românimii basarabene razele sale stralucitoare si învioratoare.

…În 1906, invitat la un congres taranesc tinut la Moscova, Pantelimon Halippa a fost arestat si dus din post în post, timp de 3 luni, peste 1500 km, la Chisinau.

… În 1912, arhiepiscopul Serafim ( trimis de Moscova la Chisinau ), scria într-un Raport : Când am fost trimis la Chisinau mi s-a atras atentia ca preotimea basarabeana are nazuinte separatiste si doreste autocefalia Bisericii Moldovenesti ,si ca în Basarabia s-a întarit în ultimul timp miscarea nationala ce s-a manifestat în dorinta preotimii de a face serviciul divin în limba ei, de a traduce carti de rit si manuale pentru scoli în limba moldoveneasca.

Primul razmoi mondial si Romania

Istoria îsi desfasura cursul. Izbucnesc razboaie locale, printre care doua se petrec în Balcani, încheiate cu tratate neacceptate de una sau alta din Marile Puteri. Se perfectau si se desfaceau aliante, în functie de interese: Tripla Alianta,Tripla Întelegere.

Începe razboiul mondial cu fazele, amploarea si desfasurarile cunoscute. Românii lupta pe doua fronturi: în exterior, în Antanta, alaturi de Rusia, Anglia si Franta ; în interior, cu defectiunile si sabotarile Rusiei.

… Cu un entuziasm firesc, România a intrat în Transilvania, producând panica Puterilor Centrale, silite sa retraga 18 divizii de la Verdun, ceea ce a dus la victoria Frantei pe Marna.

….Rusii, care asigurau frontul de la Baltica în Bucovina, refuza sa lupte pe frontul din Dobrogea, saboteaza transporturile cu armament care veneau în tranzit prin Vladivostoc si Arhanghelsc, îndreptându-le spre Petrograd si Caucaz sau dând foc la trenuri;

… Românii sunt siliti sa se retraga din Transilvania si sa apere Tara Româneasca de ocupatia germana – fapt ce s-a si întâmplat  dupa batalia Bucurestiului ( 2 dec.1916 ) – rusii au refuzat sa lupte pe fronturile românesti.

 Atât aliatii cât si adversarii, au lasat posteritatii marturii despre tradarea ruseasca.

Joffre :…În timp ce românii se pregateau sa dea pe Arges batalia pentru salvarea Capitalei, rusii nu faceau nimic pentru a-i sustine.

Tezaurul romanesc

În fata pericolului, România încheie un Acord cu guvernul rus – sub garantia aliatilor pentru evacuarea tezaurului sau.

Un prim transport, a sosit la Moscova pe 21 decembrie 1916, a fost depus în Sala Armelor din Kremlin, cu semnarea protocolului de predare / primire: 1.378 de lazi (echivalând cu 314.580.456 franci aur) si 2 lazi cu bijuteriile Reginei Maria.

Al doilea transport, compus din 350 de lazi, a ajuns la Moscova pe 5 august 1917, a fost depus la “Sudnaya Kassa “, si continea : 188 lazi continând 574.523 lei aur; arhivele BNR ( titluri bancare, depuneri, valori proprietate particulara),în suma de 1.594.336.721

lei aur; 162 lazi din depozitul Casei de Depuneri si Economii (apartinând particularilor, valori, bijuterii, testamente); Arhivele

Academiei si Pinacotecii române (în valoare de 7.500.000 lei aur) ale Creditului Funciar Rural, s.a.s.a.

Am mentionat acest episod, deoarece face parte dintr-un litigiu care nu s-a rezolvat nici astazi.

… Autoritatile românesti, populatia civila si armata au fost silite sa se retraga în Moldova, unde se gaseau masati peste o jumatate de milion de rusi, veniti parca la odihna!

Ajutorul aliat rusesc, atât de mult sperat, s-a transformat într-o grea si nelinistitoare povara, manifestând fatis intentia de a se instala definitiv.

Pe de alta parte, în armata imperiala ruseasca, soldatii din cele peste 17 nationalitati asuprite de rusi, manifestau ostilitati si tendinte greu de stapânit.

…Basarabeanul Zamfir Arbore, refugiat la Iasi, surprindea aceasta stare de spirit când scria, în 1915:… 2 milioane de moldoveni sunt suprimati de muscali si nu mai poate fi vorba de o simpla autonomie, ci de libertatea deplina a Basarabiei.

…Basarabeanul Axente Frunza , ajuns profesor la Iasi, tiparea în 1915 brosura “România Mare ” spunea cu mâhnire: rusii, în mijlocul unui secol de lumina, ne-au smuls cu carne si sânge o parte din trupul nostru, noua, prietenilor si aliatilor lor de la Plevna.

Razboiul, detronarea tarului, guvernarea Kerenski, Basarabia si basarabenii

La sfârsitul anului 1916 si începutul anului 1917, în Rusia se instala haosul, culminând cu greva generala ( ian.), dizolvarea Dumei ( 11mart.), guvernul provizoriu Kerenski (15 mart.), arestarea tarului Nicolae (16 mart.), într-un cuvânt prabusirea întregului edificiu imperial tarist.

În acest context, guvernul provizoriu a anuntat oficialitatile din Basarabia ca nu se mai afla sub autoritatea tarului, si de acum se vor bucura de libertate.

…La 19- 20 martie 1917, Congresul Cooperativelor din Basarabia, tinut la Chisinau, adopta o Rezolutie în care cerea: autonomie administrativa, economica si culturala; folosirea limbii române si convocarea unei Adunari Legislative.

…La o saptamâna de la alungarea tarului, pe 22 martie 1917, ziarul ” Cuvântul Moldovenesc ” din Chisinau îndemna moldovenii sa ia exemplul Lituaniei si sa ceara autonomia nationala.

…Pe 24 martie 1917, se constituia Partidul National Moldovenesc.

…La 2 aprilie 1917, aparea Chemarea pentru Congresul preotilor.

În “Cuvântul Moldovenesc” preotul Andrei Murafa spunea: Sa traesti pamânt scump al Moldovei, în care, în vechime, faceai la vecinii tai din rasarit, bine, cu oameni luminati. Tu, care le-ai dat lor pe Antioh Cantemir si Petru Movila, dupa ce te-ai lipit de dânsii, pe cuvânt ca vor sa te apere de turci, te-au izbit de un veac de temnita.

Auzi, tu, strigatul prin orasele si satele tale ? Traiasca Moldova, traiasca maica noastra !

…La 16 aprilie 1917, Partidul National Moldovenesc îsi publica Programul :

-confirmarea libertatilor civice si nationale, atât pentru moldovenii din Basarabia, cât si pentru cei de la rasarit de Nistru;

-o noua Constitutie ruseasca care sa consacre o larga autonomie pentru Basarabia ;

-limba româna în administratie,

-justitie si învatamânt;

-interzicerea colonizarilor;

-dreptul basarabenilor de a face armata doar în Basarabia;

-împroprietarirea taranilor cu pamânt.

…La 1 mai 1917, soldati bolsevici rusi, aflati la Iasi, au organizat o manifestatie în cadrul careia au cerut alungarea regelui Ferdinand si proclamarea republicii democrate. Dupa ” modelul” prin care fusese transportat Lenin în Rusia, cu ajutor german, ca sa conduca revolutia bolsevica ( legendarul vagonul blindat ! ), razvratitii din Iasi , l-au eliberat pe Cristian Rakovski ( revolutionar bulgar, transferat din Bucuresti, cu domiciliul fortat ), l-au urcat pe o locomotiva si l-au dus la Odesa. Devenit intim lui Lenin si Trotki, acesta va fi trimis ca reprezentant al Kremlinului la Budapesta, unde, împreuna cu Bella Kuhn, vor provoca si conduce revolutia bolsevica din Ungaria ( 1918/ 1919 ).

…La 18 iulie 1917, când se parea ca în Basarabia lucrurile s-au îndreptat pe un fagas bun, ca toate organizatiile – taranesti, cooperatiste, studentesti, militare, clericale – se pusesera de acord cu autonomia, limba româna, alfabetul latin, împroprietarirea – au aparut pretentiile separatistilor ucraineni, care si-au ales un guvern provizoriu si au anuntat ca teritoriul Ucrainei se întinde din Caucaz pâna la Carpati, iar Basarabia face parte din el.

…La 20 iulie 1917 Congresul soldatilor basarabeni din armata rusa, ce se desfasura la Odesa, a protestat vehement. Comitetul Central Cetatenesc, prezidat de locotenentul Gherman Pintea, a hotarât convocarea la Chisinau a unui Sfat al Tarii, care sa pregateasca autonomia Nationala a Basarabiei.

Comitetul Militar Moldovenesc a trimis o delegatie condusa de Vladimir Cristi care a reusit sa vorbeasca cu Kerenski si alti ministri, reusind sa împiedice anexarea Basarabiei la Ucraina.

…La 22 iulie 1917, mult asteptata ofensiva româno-rusa a început la Marasti, fortând pe nemti sa se retraga în debandada. Dar, în timpul urmaririi dusmanului, în dimineata de 25 iulie, a sosit ordinul lui Kerenski de suspendare a luptelor pe tot frontul.

…La 29 iulie 1917, rusii au început si retragerea din Bucovina. Consiliul militarilor basarabeni de pe frontul românesc, au tinut un congres la Chisinau, la care Teodor Herta a prezentat drepturile istorice ale Basarabiei, subliniind ca în timpul rapirii acestei provincii românesti de catre Rusia( 1812 ), nu conta decât o singura natiune: moldovenii. Ceilalti – ucraineni, bulgari, nemti – au fost adusi mai târziu, fiind fie refugiati, fie colonizati.

Basarabia – spunea el – n-a apartinut niciodata Ucrainei, aceasta pretentie fiind o prostie, recunoscuta chiar si de Micevic (reprezentantul ucrainenilor din Basarabia).

… La 6-7 august 1917 s-a produs victoria trupelor românesti din ” triunghiul mortii” de la Marasesti, dar si tradarea ruseasca a generalului rus Rogoza. Debandada intrase în trupele ruse, grupuri bolsevizate cutreierau regiunea, terorizând populatia.

…Pe 2 sept. 1917, un asemenea grup de bolsevici, au asasinat la Chisinau pe liderii basarabeni, printre care si pe preotul Murafa si Hodorogea.

21 – 27 sept.1917, la Kiev, se desfasoara Congresul tuturor natiunilor din Rusia. Prof Teodor Iancu – delegat al Partidului National Moldovenesc – a aparat cu tarie cauza moldovenilor, afirmând ca de fapt, ei sunt români, si ca, daca chestiunea lor, nu se va rezolva corect, în regiune va fi ” o noua Alsacie si Lorena ”

Razboiul, revolutia Bolsevica, Republica Federativa Moldoveneasca

…La 7 oct. 1917, s-a întors Lenin din Finlanda, unde se refugiase, si a pregatit lovitura armata care a transformat Rusia, de la un regim autocrat, la un regim si mai sângeros, care va îngrozi omenirea.

…Pe 7 noiembrie 1917, va încredinta puterea ” muncitorilor si taranilor”, unui Comitet al comisarilor.

…Pe 15 nov. 1917, Lenin si Dugasvili ( comisar pentru nationalitati ) au anuntat prima masura si prima minciuna în ” Decretul pentru nationalitati”:… egalitatea si suveranitatea popoarelor din Rusia, dreptul popoarelor de a dispune liber de soarta lor, inclusiv acela de a se separa si a forma state independente.

…La 27 nov.1917,Trotky anunta începerea tratativelor pentru armistitiu.

…La 3 dec.1917, generalul Scerbacev (comandantul armatei rusesti), a anuntat pe regele Ferdinand ca începe discutiile cu g-ral Mackenzen pentru armistitiu. România, având legaturile taiate cu aliatii, încheie armistitiul militar (9 dec.1917).

Basarabenii continuau sa mearga pe fagasul dorit. În toamna anului 1917, a aparut primul Abecedar cu litere latine, Cartea de Citire si Matematica. La Odesa, capitanul Catelli preda cursuri de limba româna, la Universitatea rusa, sub pretextul ca pregateste translatori.

…La 21 noiembrie 1917, la Chisinau, s-a desfasurat Sfatul Tarii, care a proclamat Republica Democratica Federativa Moldoveneasca (2 decembrie), într-o sala decorata cu drapele românesti, delegatii purtând cocarde tricolore.

În discursul tinut la deschiderea adunarii, Ion Pelivan spunea :

În anul 1812, noi am fost rupti din trupul Moldovei si anexati la statul rus. Conducatorii poporului de atunci s-au îngrozit , fiindca, cu toate ca Moldova se gasea sub protectorat turc, ea era libera. Este drept, turcii luau a zecea parte din munca poporului, dar turcul era cinstit: el ne prada, dar nu-si baga cizma în sufletul nostru.Turcul ne dadea voie sa ne rugam lui Dumnezeuîn limba noastra …ne-au lasat scoala în forma în care am mostenit-o de la bunici, cu predarea în limba natala; el nu ne învata sa vorbim turceste … Si sa nu uitam ca daca noi, moldovenii, am fi uitat limba noastra, noi am fi fost stersi de pe pamânt.

…Pe 6 dec.1917, s-a ales primul guvern consfintit de Sfatul Tarii :

–Ion Inculet – presedintele Sfatului Tarii

–Ion Pelivan – Externe

–Vladimir Cristi – Interne

–col.T.Cojocaru – Razboi

–Pan Erhan – Agricultura

–Nic.Codreanu -Comunicatii

–T.Iancu – Finante

–Stefan Ciobanu – Învatamânt

–V. Podvinski – Control

–M.Savencu – Justitie

–B.Grinfeld – Industrie si Comert .

Razboiul civil. Basarabia : Confruntarea cu anarhia si teroarea

Datorita dezertarilor din armata rusa, anarhia s-a instaurat în toate judetele Basarabiei. Depozitele de aprovizionare ale armatei de la Leova ( jud.Cahul ) erau amenintate cu devastarea.

Sfatul Tarii a cerut interventia generalului rus Scerbacev, care avea cartierul general la Iasi, dar nimeni nu-l mai asculta.Trupele românesti trimise, au fost coplesite de numarul mare al soldatilor bolsevizati.

Dupa încheierea armistitiului rus ( 20 dec.1917 ) Aliatii au hotarât sa instaureze ordinea. Frantei i-a revenit Basarabia si Crimeea.

Sfatul Tarii ceruse ajutor pentru pacificarea Basarabiei, atât guvernului român cât si reprezentantilor Antantei ( generalul Berthelot si contele Sainte Aulaire ) dar diviziile puse la dipozitie ( sârba si ceha ) au fost blocate pe drum de armata rosie.

Bolsevicii constituisera la Socola ( Iasi ) un centru de agitatie condus de Roschal, un anarhist notoriu, care avea misiunea sa-l asasineze pe generalul Scerbacev, sa alunge pe regele Ferdinand si sa instaureze un regim bolsevic în România.

Asasinii au fost dezarmati în biroul generalului rus, si, la cererea acestuia, cuibul terorist de la Socola a fost arestat . La 23 dec.1917, la cererea misiunilor aliate, guvernul român a încercuit insurgentii, i-au scos din vagoane si baracamente, i-a urcat într-un tren, si i-a expediat dincolo de Nistru.

…Trupele bolsevizate care paraseau frontul, încercau sa se stabileasca în Basarabia, devastând totul în cale, ocupând posta, telegraful, garile si instaurând legea martiala la Chisinau,Tighina si Balti. L-au asasinat pe deputatul Fala, pe altii i-au arestat, si au suspendat sedintele Sfatului Tarii.

…Aceste bande au arestat membrii Comisiei Interaliate de Aprovizionare a frontului românesc, i-au jefuit de cele 2 milioane de ruble si i-au trimis ca ostatici la Odessa . La Odessa, cu consimtamântul lui Lenin, se crease un comitet bolsevic, zis de actiune ” Social-Democrata”, condus de Cristian Racovski si M.G.Bujor. Acestia au constituit si un Comitet Militar ( 10 ian.1918 ) în scopul rasturnarii regimului din România . Aceasta era situatia la începutul anului 1918.

…La 6 ianuarie 1918, Sfatul Tarii a hotarât sa trimita o delegatie, condusa de Ion Inculet, la Conferinta de la Brest-Litovsk, pentru a contracara pretentiile ucrainene asupra Moldovei.

…La 18 ian.1918, guvernul de la Chisinau, a hotarât sa trimita o noua cerere de ajutor guvernului român, aflat la Iasi, pentru a cere interventia armatei române.

…Pe 19 ian. bolsevicii au atacat un tren românesc militar în gara Cornesti ( între Ungheni si Chisinau ), au facut prizonier pe g-ralul Nekrasov si un colonel, i-au împuscat si le-au taiat cadravele în bucati; incidente similare s-au petrecut în gara Straseni. Chisinaul era sub soc.

…Bolsevicii i-au obligat pe Inculet si Erhan sa trimita telegrame de protest la Iasi, contra intrarii trupelor române pe teritoriul Basarabiei.

…La 23 ian.1918, în cadrul Comitetului Sovietelor (Petrograd ), Trotky a declarat ca Sovietele vor acorda tot sprijinul lui Rakovski (care s-a prezentat ca reprezentant al social-democratilor români!) pentru rasturnarea regimului din România.

În aceeasi zi, la sfatul Aliatilor, guvernul român hotaraste sa trimita trupe în Basarabia, sub comanda generalului Brosteanu, secondat de Ion Pelivan, din partea Sfatului Tarii.

…La 25 ianuarie 1918, avangarda româneasca a avansat rapid, astfel incit, în gara Calarasi, bolsevicii înghesuiti într-un tren, au fugit în mare viteza spre Nistru, lasând drum deschis trupelor românesti, care au intrat în Chisinau cu muzica si drapele.

Acesta este adevarul despre “interventia sub baionete” a armatei române. Si daca pentru revolutia bolsevica a lui Bella Kuhn din Ungaria, în care armata româna a avut rolul hotarâtor, adevarul istoric a fost în mare parte restabilit , despre aceasta ” interventie”, într-un teritoriu românesc, la chemarea autoritatii de drept din Basarabia, tacerea, minciuna si rastalmacirea s-au permanentizat pâna în zilele noastre.

Romania, intre doua ultimatum-uri. Basarabia- Republica independenta

…La 2 febr.1918, bolsevicii intra în Kiev si aresteaza Misiunea militara româna condusa de generalul Coanda.

…În noaptea de 5/ 6 febr.1918, desi erau amenitati atât de ucraineni, cât si de bolsevici, deputatii basarabeni îsi pastreza sângele rece si proclama în unanimitate independenta Republicii Moldova.

…România a fost prinsa între doua ultimatum-uri: unul din partea lui Mackenzen, care cerea ca în 4 zile guvernul român sa înceapa discutiile pentru pace ( 6 febr.1918 ) altul din partea bolsevicilor de la Odessa, care cereau evacurea Basarabiei ( 16 febr.1918).

Tergiversarea rusilor de a încheia pacea, îi face pe germani sa reia luptele ( 18 febr.). Lenin trimite imediat o telegrama, propunând semnarea imediata a pacii.

…La 24 ianuarie 1918, ziua unirii Moldovei cu Muntenia, “Comitetul National al Studentilor moldoveni din Basarabia” lansa Chemarea catre tineretul studios : De 106 ani, Basarabia a fost rupta de la sânul mamei noastre Moldova, si data pe mâna strainilor care ne-au asuprit si ne-au batjocorit cum au vrut, luându-ne orice drept la viata nationala si omeneasca. Noi, sub stapânirea ruseasca n-am avut scoala, n-am avut biserica, n-am avut limba, n-am avut nimic din ceea ce trebuie unui popor ca sa poata înainta .

Noi vrem o Romanie a tuturor romanilor

…La 28 febr.1918 Trosky semneaza Pacea de la Brest -Litovsk, prin care rusii cedeaza Polonia, Lituania, Letonia, Estonia, Finlanda, si retragerea trupelor din Ucraina ( pe care nemtii o ocupa imediat ).

…La 5 martie 1918, România semneaza preliminariile Pacii de la Buftea, care continea conditii foarte grele. În problema Basarabiei, Puterile Centrale au acceptat punctul de vedere românesc, urmând ca Ion Inculet si Daniel Ciugureanu sa fie invitati la semnarea Pacii de la Bucuresti.

27 Martie 1918 : Basarabia se uneste cu Mama Sa, Romania

Sosise timpul unirii.

… Judetul Balti a fost primul care a actionat. Pe 3 martie 1918, Consiliul judetean, dupa ce a aratat suferinta celor 106 de ani de când moldovenii au fost rapiti din trupul Moldovei, si pâna când Dumnezeu s-a îndurat sa-i elibereze de sub tirania rusa, dupa ce a multumit României care a acordat ajutorul fratesc, alungând pericolul bolsevic, restabilind ordinea si linistirea, afirma:tinând seama ca suntem neputiinciosi pentru a ne apara si guverna noi însine, fara riscul de a recadea sub dominatie straina, care ne-ar duce înca odata la sclavie, în numele judetului Balti, ne exprimam dorinta de a ne uni cu România, patria mama, pentru a împarti frateste bucuriile si necazurile, ca pe timpul Moldovei lui Stefan cel Mare.

Aceasta hotarâre ferma si sfânta, va fi de urgenta înaintata Sfatului Tarii de la Chisinau, pentru ca, ascultând dorinta noastra, sa proclame de urgenta, în numele întregii tari, unirea sfânta si pe vecie a Basarabiei cu România, care ne va garanta, ca o adevarata mama, drepturile pe care poporul nostru le-a câstigat dupa revolutia din anul 1917.

…Pe 13 martie 1918, o alta hotarâre asemanatoare a fost înaintata Sfatului Tarii de la Chisinau, de locuitorii judetului Soroca. Au urmat si altele.

În situatia complicata creata de existenta, deliberat confuza si de asteptare, a doua guverne românesti, unul “antantist”, la Iasi, altul ” filo -german”, la Bucuresti, delegatia Sfatului Tarii, formata din Ion Inculet, Pantelimon Halippa si Daniil Ciugureanu, au plecat mai întâi la Iasi, pentru a discuta cu reprezentantii Antantei si cu membrii guvernului românesc ” antantist” de la Iasi.

…Pe 21 martie, reprezentantul Italei, Fasciotti, a dat un raspuns vag ( în doi peri ) ; reprezentantul Angliei, Barclay, a declarat ca tara sa nu va crea dificultati; reprezentantul SUA, Vopicka, le-a spus ca este pentru unire ; reprezentantul Frantei, Saint -Aulaire, i-a primit calduros si le-a spus: faceti Unirea cât mai repede posibil. Nu se va gasi nimeni la aliati, care sa nu sustina acest început de realizare al României Mari … este perfect în vederile presedintelui Frantei, Georges Clemanceau.

Delegatia basarabeana a avut apoi discutii si cu guvernul Marghiloman de la Bucuresti, (guvernul pacii de la Buftea-Bucuresti ), care a promis ca va respecta reforma agrara si regimul administrativ din Basarabia, iar deputatii din Sfatul Tarii vor intra în componenta Parlamentului român.

…În dimineata de 26 martie, a sosit la Chisinau, atât o delegatie a guvernului român de la Iasi, cât si a celui de la Bucuresti.

Pe 27 martie, în Sfatul Tarii, invitat la tribuna, Marghiloman a spus : Noi, cu totii, am hotarât asupra acestui act important si socotim ca prelungirea dezbaterilor si amânarea ar fi daunatoare.

Timpul vorbelor s-a terminat, acum a sosit ora hotarârilor. Reprezentantii guvernului român se vor retrage din aceasta sala, pentru ca, în lipsa noastra, sa puteti decide fara a pierde timpul. Sper ca dezbaterile vor fi calauzite de interesele poporului român.

În timp ce delegatia guvernului român parasea sala, Constantin Stere (basarabean stabilit în Vechiul Regat ), invitat la tribuna, a rostit un discurs, pe masura acelui ceas istoric hotarâtor:

Sunt mândru si onorat ca mi-ati oferit ocazia de a lupta pentru drepturile si libertatile Basarabiei, al carei fiu sunt. Închis în temnitele siberiene de tiran, revin pe pamântul tarii mele natale sub lumina libertatii , pe care ati câstigat-o cu sângele vostru. Suntem astazi aici pentru a lua o hotarâre istorica, care cere o judecata serioasa si cinstita. Într-o viata omeneasca, ca în lunga existenta a popoarelor, nu sunt multe ocazii ca acestea.

Vointa de fier a istoriei v-a pus pe umeri aceata responsabilitate, pe care n-o puteti ocoli. Nimeni altul decât voi nu are dreptul si posibilitatea sa vorbeasca în numele Basarabiei. Voi sunteti chemati sa dezbateti acest elementar proces din viata popoarelor, care, dupa ce au darâmat o Bastilie, au creat o alta viata.

Revolutia este aceea care ne-a adus aici. Ati aprins pe aceste locuri o torta care a ars toate diplomele feudale, care a anulat toate privilegiile de clasa, si ne uneste într-o natiune singura [–-] Astazi noi proclamam drepturile noastre ca natiune suverana.

Stere s-a adresat apoi în limba rusa, reprezentantilor minoritatilor: În acest moment istoric care ne obliga sa ne înaltam la nivelul problemelor pe care destinul le-a pus pe umerii nostri, eu ma adresez

acelora care, pâna ieri, erau stapâni aici. Eu ma adresez voua ca oameni liberi. Înteleg ca unii dintre voi n-ati fi dorit sa vedeti aceasta zi; dar va rog sa va ridicati la înaltimea datoriei de cetateni . [–––––]

Un reprezentant al unei minoritati, un rus, mi-a afirmat ca, daca Basarabia se alipeste la România, toti intelectualii rusi vor parasi tara. Ma asteptam la aceasta opinie.

Gândurile unui om al carui legaturi cu aceasta tara sunt asa de slabe, nu pot sa fi aproape de cele ale populatiei autohone. Caci noi, românii, nu am intrat aici prin usa din spate, noi ne-am nascut aici.

Pe acest pamânt s-au dospit diverse elemente din care s-a nascut natiunea româna. Noi nu avem nici un loc unde sa plecam, si nimeni nu are dreptul sa ne goneasca din propria noastra tara. [–––––-]

Daca democratia voastra este sincera, voi nu aveti decât un drum de urmat. Acei care au venit la noi prin forta baionetelor si sunt acum acceptati ca cetateni, n-au dreptul sa bareze dreptul nostru.

Nu uitati ca nu este vorba numai de o justitie nationala, dar, în aceeasi masura, si de o dreptate sociala.

Apoi, adresându-se din nou moldovenilor, Stere le-a spus:

Va rog sa tineti seama ca problema nu priveste numai destinele noastre, dar, în egala masura, si pe acelea ale copiilor nostri. Presupunând ca ati respinge dreptul la fericirea copiilor vostri si a nepotilor vostri, v-ar ierta ei ?

Nici o îndoiala nu trebuie sa umbreasca gândurile pe drumul vostru. Într-o perioada tulbure, în mijlocul întâmplarilor care au provocat natiunii noastre terbile suferinte, multe greseli s-au comis, multe pacate s-au facut.

Dar cel mai mare pacat s-ar face astazi, daca ati permite ca lucrarea sa ramâna fara rezultat, pentru ca multe generatii vor mai trece pâna se va mai ivi un astfel de moment asa de favorabil.

Fac apel la constiinta voastra în favoarea copiilor si nepotilor vostri si va rog calduros sa va îndepliniti datoria fara a privi nici la dreapta, nici la stânga, dar numai la spre viitorul si destinul celor ce vor urma, fiindca numai astfel istoria va va ierta de greselile voastre din trecut.

S-au rostit si alte cuvântari solemne, unele entuziaste, altele preocupate de un viitor greu de anticipat în conditiile tulburi de atunci, altele – trebuie sa o spunem – cu rezerve.

Dezbatuta si redactata în subcomisii, Hotarârea de unire a fost citita în plenul Sfatului Tarii si votata.

“ÎN NUMELE POPORULUI BASARABIEI, SFATUL TARII, REPUBLICA DEMOCRATICA MOLDOVENEASCA, ÎN HOTARELE EI DINTRE PRUT, NISTRU, DUNARE, MAREA NEAGRA SI VECHILE GRANITE CU AUSTRIA, RUPTA DE RUSIA ACUM O SUTA SI MAI BINE DE ANI DIN TRUPUL VECHII MOLDOVE, ÎN PUTEREA DREPTULUI ISTORIC SI DREPTULUI DE NEAM, PE BAZA PRINCIPIULUI CA NOROADELE SINGURE SA-SI HOTARASCA SOARTA LOR, DE AZI ÎNAINTE SI PENTRU TOTDEAUNA, SE UNESTE CU MAMA SA, ROMÂNIA.”

Rezultatul votului : 87 pentru , 36 abtineri , 3 contra .

A doua zi, pe 28 martie, o delegatie a Sfatlui Tarii a plecat la Iasi, pentru a prezenta Regelui Ferdinand, Actul Unirii. Astfel, pe cale democratica, prin vot secret, în virtutea drepturilor istorice si de neam, moldovenii – basarabeni si-au rearticulat organic destinul de cel al fratilor din România.

Primind hotarârea, Regele Ferdinand se adresa Sfatului Tarii, autentic parlament al basarabenilor, cu urmatoarele cuvinte :

Basarabia a fost prima provincie româneasca înstrainata, care a cerut unirea cu România, printr-un act eroic, de jertfa si de curaj.

Sa se stie si sa se pretuiasca faptul ca acest act s-a petrecut neconditionat, când soarta razboiului înca nu era decisa, luptele continuând pe diverse fronturi; când harta Europei centrale si rasaritene erau în plin proces de delimitare; când se definitivau fruntariile tarilor succesorale din defunctele imperii; când în statele abia eliberate, izbucneau convulsiuni bolsevice, de care Kremlinul Rosu nu a fost strain.

România, la momentul potrivit, a reintrat în razboi, onorându-si angajamentele fata de aliati, contribuind la înfrângerea adversarilor si la crearea conditiilor propice pentru ca si celelate provincii subjugate – Bucovina si Transilvania – sa-si poata hotârî soarta.

Basarabenii s-au alaturat acestor eforturi de refacere si consolidare a lumii românesti postbelice. Reprezentantii Basarabiei au fost delegati la Conferinta de Pace si în alte foruri internationale, precum si în toate înaltele magistraturi ale României – ca deputati, senatori, ministri – aducându-si contributia la consolidarea statului national unitar.

Provocari URSS

Chiar înainte de încheierea pacii, Moscova a încercat sa “exporte ” anarhia bolsevica în Ungaria, trimitând fonduri si pe teroristul Bella Kuhn ( sprijinit ca ” diplomat” de Cristian Rakovski, deveniti “revolutionari de profesie.” ). Se stie ca acea ” revolutie” a fost stopata de armata româna, care, în felul acesta, a salvgardat unirea Transilavaniei si a oprit asaltul bolsevic spre vestul Europei.

(Cât despre cei doi “revolutionari “, conform tacticii staliniste, au fost asasinati de proprii tovarasi, dupa ce-si facusera datoriile internationaliste).

…La 12 octombrie 1924, sovieticii au constituit, între Nistru si Bug, Republica Autonoma Sovietica Socialista Moldoveneasca – Transnistria de trista faima – cu scopul de a provoca tensiuni si destabilizari la granita rasariteana a României.

Românii care locuiau în Transnistria, au fost supusi unor persecutii cumplite, fiind omorâti cu zecile de mii, în timpul foametei si în “razboiul” împotriva taranilor, din timpul colectivizarii. Nimeni nu i-a mai putut ajuta. Un graitor exemplu: numai în 1931 /1932, au fost împuscate 1.110 de persoane care încercasera sa treaca Nistru, fugind de teroarea comunista.

Zeci de incursiuni, de comandouri, de infiltrari, de ciocniri, de contrabanda si provocari, la frontiera de pe Nistru. Acompaniate de o propaganda internationala anti-româneasca, dusa prin sectiunile comuniste ale Kominternului în toate tarile lumii.

În propaganda si istoriografia comunista, pe lânga alte falsificari grosolane ale istoriei, s-a pus pe seama României si eticheta de ” jandarm al Europei “.

Poate a venit vremea sa transformam aceasta porecla în renume. Nu avem de ce sa ne rusinam ca am constituit, între 1919 -1939, fie si numai 20 de ani, zidul de aparare al Europei de urgia comunista. Dar nu avem voie nici sa uitam cum a fost rasplatita aceasta straja de civilizatie.

Cicerone Ionitoiu

 
Scrie un comentariu

Scris de pe Aprilie 25, 2013 în Uncategorized

 
Video

raku – O sa dai socoteala

 
Scrie un comentariu

Scris de pe Aprilie 24, 2013 în Uncategorized