RSS

Arhivele lunare: Iunie 2013

Adevărul despre acceleratorul de la Cern

   În ultimii ani mediile academice şi ştiinţifice au pornit o adevărată „cruciadă” împotriva tainelor Universului, dacă am putea să folosim o exprimare a nevoii oamenilor de cunoaştere a adevărului.

 În spatele oamenilor de ştiinţă s-au aflat mereu acei profitori care dispun de bani şi timp, şi care îşi închipuie că pot face ce vor ei fără să fie deranjaţi în planurile lor de opinia publică mondială. Aceşti profitori sînt oamenii Bilderbergilor şi Illuminaţilor, fiind puşi să urmărească pe toată planeta iniţiativele cercurilor ştiinţifice de cercetare. Din ce motiv fac ei asta? Stăpânii lor au nevoie de orice formă de tehnologie prin care să poată domina omenirea pe mai departe, mai ales acum când ne mai desparte efectiv puţin timp de sfârşitul lui 2012. Astfel s-a ajuns la iniţiativa de construire a acceleratorului de particule de la Cern din Elveţia. De ce a fost ales locul în Elveţia? Se putea alege Canada sau Statele Unite ori altă ţară cu potenţial economico-financiar destul de bun, pentru derularea acestui experiment.

 Lăsând la o parte alte teorii care fac conexiuni între catrenele lui Nostradamus şi acceleratorul de la Cern, veţi citi în cele ce urmează adevăratul scop pentru care acest „monstru electromagnetic” a fost construit, cheltuindu-se chipurile aproximativ 500 de milioane de euro aşa cum s-a declarat oficial, deşi cifra neoficială dar adevărată este de 1.100.000.000 de euro. Deşi au existat proteste ale unor cercuri ştiinţifice private, care nu depind de niciun guvern, precum şi ale unor state care şi-au exprimat dezacordul faţă de acest experiment, acceleratorul a fost construit. Deci în loc să se aloce 1 miliard de euro către ţările cu dificultăţi educaţionale şi de sănătate, s-a preferat să fie cheltuiţi pe experiment, şi veţi vedea şi de ce. A fost susţinut un punct de vedere care argumenta faptul că acceleratorul va ajuta la înţelegerea modului în care s-a produs Big Bang-ul. Ori aşa cum puteţi citi în acest număr, la un alt articol, Universul nostru a apărut datorită interacţiunii între membranele – feliile Multiversului. Adăugăm la asta faptul că intervenţiile civilizaţiilor extraterestre din Pleiade, Arcturus, a andromedanilor şi a celor din Ursa Mare au stopat în anii ’90 experimentele călătoriilor în timp pe care naziştii şi guvernul secret din umbră din Statele Unite le făceau chiar şi în anii ’80, aşa cum autorii Preston Nichols şi Peter Moon au redat cu lux de amănunte în cărţile lor. Cei care conduc lumea din umbră intenţionau să schimbe istoria lumii, încercând să intervină în trecutul omenirii pentru a elimina pe mesagerii civilizaţiilor benefice ce veghează ca omenirea să nu fie distrusă. Aceşti întunecaţi intenţionau să obţină, prin intervenţia asupra trecutului, o linie de viitor a omenirii în care să nu mai fie blocaţi de către mesagerii benefici menţionaţi, pentru a-şi impune dictatura lor nemiloasă şi a instaura în cele din urmă complet Noua Ordine Mondială. Numai că planurile le-au fost zădărnicite, toate portalurile de călătorie în timp fiind închise, sigiliate şi păzite permanent de la acel momnent încoace de către civilizaţiile care ne ajută.

 Există informaţii care au circulat chiar şi în cercurile oficiale politice şi de afaceri despre anumite nave care au intervenit deasupra Elveţiei, undeva la mare altitudine, oprind acceleratorul. Cei care erau responsabili de experiment au declarat că nu era pus la punct complet sistemul şi de aceea l-au oprit pentru o verificare. Aceasta a fost varianta fabricată şi servită ca o gogoaşă greţoasă opiniei publice. Apoi acceleratorul a fost pornit din nou după câteva săptămâni, rezultatul fiind declarat un succes. S-a motivat că scopul ar fi fost studierea modului în care au interacţionat particulele pentru a produce fenomenul Big Bang. În realitate, pentru că informaţiile reale au fost superclasate şi puse sub semnul interdicţiei totale de a fi oferite opiniei publice, scopul experimentului a fost acela de a crea portaluri către dimensiuni paralele şi superioare, pentru elita întunecaţilor care ştie că nu poate câştiga pe această planetă. Unul dintre cele două capete ale portalului cu baza pe Pământ e constituit dintr-o buclă temporală ce are rolul de a modifica raportul spaţiului-timp între cosmos şi planetă, astfel încât viitorul nostru să constituie de fapt o continuă repetare. Altfel spus am rămâne în acest segment de timp care se tot repetă, deşi în interiorul civilizaţiei noastre timpul biologic se scurge normal. În altă ordine de idei, întunecaţii ar vrea să păstreze Pământul pentru ei, dar pe un alt segment de spaţiu şi timp decât cel al sistemului nostru solar. Cert este că în urma experimentului anumiţi parametri electromagnetici ai planetei şi faunei au fost perturbaţi, iar un posibil rezultat ar fi acela ca Pământul să sară practic pe o altă linie a câmpului de forţă a sistemului solar, evitând în acest fel efectele anului 2012, benefice pentru noi dar negative pentru întunecaţi. Mai mult decât atât, cei care au coordonat experimentul au declarat că datorită faptului că a fost un succes – pentru cine? – va fi construit în cel mai scurt timp un alt accelerator mult mai performant, care va costa aproximativ 10 miliarde de euro. Şi atunci întrebăm: oare pentru ce le trebuie un accelerator cu o putere mult mai mare, dacă au descoperit, zic ei, modelul Big Bangului? Nu cumva pentru a finaliza planul de sclavizare a omenirii, prin crearea unui val de energie tahionică al cărui singur rol ar fi acela de a produce scurtcircuitarea conştiinţelor oamenilor Pământului? Şi prin asta afectarea tuturor pământenilor într-un mod ireversibil?

Deocamdată… Pământul se află sub asediu…probabil ultimul din istoria sa atât de zbuciumată…

Sursa Revista Cosmos nr. 43

Anunțuri
 
Scrie un comentariu

Scris de pe Iunie 27, 2013 în Uncategorized

 

Greseala

In timp ce mergea pe drum, un calator a vazut intr-o gradina un pom frumos, de crengile caruia atarnau niste mere mari si rosii de-ti lasa gura apa. Vazand omul ca nu-i nimeni prin preajma, ce s-a gandit ? Bine ar fi daca ar gusta si el cateva, asa, de pofta! Dar cum sa faca? Pana la pom trebuia sa treaca de un gard inalt si de o mare baltoaca. A stat el ce-a stat, s-a sucit, s-a invartit, dar, nemaiavand rabdare, si-a zis: „Fie ce-o fi!” si a-nceput sa se catare pe gard. Cu greu, a reusit sa ajunga in curte, dar suparat nevoie mare, fiindca intr-un ghimpe din gard isi agatase haina si o rupsese. Acu, ce sa mai faca!

 Nu mai putea schimba nimic. Ba, mai mult, grabindu-se, a uitat de baltoaca plina cu noroi si s-a afundat in mal.

 Cand, in sfarsit, a ajuns sub pomul cu pricina, a luat cateva mere, dar, uitandu-se la ele cum arata, si-a spus:

 – E drept ca am obtinut eu ce-am vrut, dar a meritat oare? Haina mea cea buna e rupta, incaltarile si pantalonii murdari…

 Cum statea el asa si isi plangea singur de mila, apare in curte stapanul casei. Cand l-a vazut pe calator cum arata, i-a spus:

 – Bine, omule, trebuia sa te muncesti atata pentru cateva mere? Uite ce-ai patit! Ca sa nu mai spun ca nu inteleg de ce-ai incercat sa le iei pe furis? Daca ai fi batut la mine in poarta si mi-ai fi cerut cateva mere, eu ti-as fi dat cu drag. Acum, haide in casa sa te speli si sa te odihnesti si apoi iti vei vedea de drum!

 Tare bucuros si multumit a fost calatorul, vazand bunatatea gazdei sale, dar, in acelasi timp, si-a promis siesi ca altadata nu va mai fi atat de nesabuit.

 In viata, nu este important doar sa obtii, ci si cum obtii! Sunt oameni care vor sa aiba mai mult si, atunci muncesc fara tihna. Altii, insa, fura, gadindu-se mereu cum sa fuga de munca si sa insele. Acestia, pacatosii, singuri se inseala, fiindca nu este totul sa ai un lucru; conteaza si cum l-ai obtinut!

 „In cele trecatoare, nu poti deveni bogat decat saracind pe altul. In cele duhovnicesti, nu poti deveni bogat decat imbogatind pe altul”.

 
Scrie un comentariu

Scris de pe Iunie 27, 2013 în Uncategorized

 
Video

Underman – Eroism neautorizat

 
Scrie un comentariu

Scris de pe Iunie 26, 2013 în Uncategorized

 

Tuneluri dacice

   Trasee secrete si drumuri pe sub munti, folosite inca de pe vremea dacilor? O simpla legenda sau …

In fiecare zi, indiferent ca e vara, toamna, pramavara sau iarna, sute de persoane vin sa traverseze zona Bucegilor. Unii vin pur si simplu pentru munte, altii vin atrasi de legendele ce cuprind intreg tinutul Bucegilor. Iar altii vin in cautarea comorilor ramase prin pesteri, din cele mai vechi timpuri, asa cum spun legendele locale. Pentru ca in zona Bucegilor trece un lant de drumuri subterane, cunoscute doar de cateva persoane, la ora actuala. In vremuri de restriste, inca din vremea dacilor, obstile trimiteau femeile si copiii aici, tramiteau comorile ce le aveau si porneau la lupta impotriva invadatorilor. Pe sub munte se poate ajunge dintr-o parte in alta a muntilor.

 In anul 105 armatele romane conduse chiar de imparat, patrundeau in teritoriul dacilor, ocupind cetate dupa cetate. Era al doilea razboi si Traian era decis ca de data asta sa supuna definitiv Dacia. Din aceste considerente nu se grabea, preferind sa construiasca de fiecare data pe unde trecea cetati si castre care sa asigure spatele armatei sale.

 La un moment dat, intre romani si Sarmizegetusa nu mai era nici o cetate. Cu toate astea, in munti, pe loc deschis, la intilnirea a doua piriuri, s-a dat o lupta pe viata si pe moarte intre cele doua osti. Era sfarsitul toamnei. Dacii erau condusi personal de Decebal, iar romanii de unul dintre generalii lui Traian, cel care, dupa cucerirea Daciei, urma sa devina primul guvernator al noii provincii romane. Lupta a fost ingrozitoare si a durat toata ziua. Spre seara, balanta incepuse sa incline spre romani, din cauza numarului mare de luptatori de profesie pe care ii aveau.

 La un moment dat, marele preot dac, Vezina, a fost vazut cazind in lupta. Atunci dacii au inceput sa sovaie, vazind in asta un semn din partea marelui lor zeu, Zamolxis. Ca sa nu piarda de tot lupta, Decebal a dat ordin de retragere si… armatele dacilor au disparut in cateva minute ca inghitite de pamant.

 Degeba au trimis romanii trupe in urmarirea fugarilor. Acestea se intorceau toate cu acelasi raspuns: in fata lor nu exista nici un fel de dusman…

 A urmat o pauza de cateza zile, pauza care a fost cat pe ce sa salveze soarta regatului dac. Pentru ca, profitind de ea, Decebal a realizat o lovitura care a ramas in analele razboaielor: a incercat sa mute centrul operatiunilor la sud de Dunare, pe teritoriu roman. La vremea respectiva nimeni nu a putut intelege cum, in conditiile unei ierni cumplite, cum a fost cea din 105, Decebal a ajuns, intr-un interval de timp extrem de scurt – mai putin de 2 zile – sa strabata muntii Daciei, ajungind la locul de intalnire cu aliatii sai si trecand Dunarea ca sa atace castrele romane de pe teritoriul actual al Bulgariei. Din pacate, in urma unor tradari din rindul nobililor daci, Traian a aflat secretul miscarilor rapide de trupe: Decebal s-a folosit de tunelurile subterane care traversau muntii dintr-o parte in cealalta.

 Dupa batalia de la Adamclisi cand fiecare dintre aliatii infranti ai dacilor se retrageau spre locurile lor de bastina, dacii condusi de Decebal au cazut in cateva ambuscade organizate de romanii care ii asteptau in tunelurile de trecere. Neasteptindu-se la asa ceva, mare parte din trupele repliate au fost nimicite, putini fiind dacii care au ajuns din nou la Sarmizegetusa. Dupa acest atac, Traian a ordonat astuparea tunelelor pe care le descoperise. Cu toate astea, multe au ramas necunoscute de cotropitorul roman, fiind folosite mai tirziu de domnitorii romani. Asa au fost trecerile subterane din zona Bucegilor.

 Cei mai populari munti ai Romaniei sunt strabatuti de la un capat la altul de treceri subterane, putini fiind cei care cunosc existenta acestora?

 Despre existenta tunelurilor aveau cunostinta numai sacerdotii daci si unii nobili, acestia din urma cunoscand doar anumite treceri strategige si nu pe toate. Ducand mai departe mostenirea spirituala a inaintasilor lor, preotii daci au transmis novicilor secretele trecerilor de sub pamant, secrete preluate de preotii crestini, paznici ai comorilor spirituale si nu numai, ale acestui popor si retransmise mai departe doar calugarilor virtuosi. Pentru ca aici, in interiorul Bucegilor, exista o parte din secretul existential al nostru, al romanilor, ca popor.

 Pe vremea domnitorilor din dinastia Basarabilor si a celor de dupa ei, platoul Bucegilor era interzis oamenilor de rand. Acolo se antrenau ostile de elita ale domnitorului. Oare de ce, din toate locurile posibile din tara asta, domnitorii au ales ca loc de antrenament tocmai platoul Bucegilor? De ce nu un loc la cimpie, unde antrenamentul calare se putea desfasura in conditii mai bune? Simplu. Pentru ca, in vremuri de restriste, tezaurul roman era adapostit in tunelele din zona, iar “rosii” aveau ca sarcina prioritara, paza comorilor.

 Mai mult, legendele locale vorbesc si despre existenta unui tezaur deosebit. Un tezaur acumulat si pastrat in zona de-a lungul a zeci de generatii de conducatori. Se spune ca fiecare din acestia trebuia sa sporeasca tezaurul pe durata domniei lui si nu avea voie sa foloseasca niciodata odoarele de pret din tezaurul sfant. Cei care nu au tinut cont de asta au fost loviti de un blestem cumplit, ei si familiile lor fiind risipite in vint. Se spune ca acest blestem a lovit cele doua ramuri conducatoare din familia Basarabilor, respectiv ramura Draculestilor si cea a Danestilor, multi domnitori din aceste familii murind asasinati, ei si familiile lor, pentru incercarea de a folosi tezaurul tarii in scop personal.

 In ultimii ani, in zona Bucegilor s-au efectuat masurari energetice care au constatat existenta unor campuri de forta extraordinara si a unor treceri subterane care traverseaza muntii dintr-o parte in cealalta. Mai mult, aceleasi masuratori au aratat existenta a doua treceri subterane care merg din zona Bucegilor pana in apropiere de Pestera Ursilor din Carpatii Occidentali, acestea fiind intretaiate din cand in cand de diverse tunele mai mici sau mai lungi.

Sursa: esoterism.ro

 
Scrie un comentariu

Scris de pe Iunie 26, 2013 în Uncategorized

 

Pacatul indiferentei

S-au intalnit intr-o dupa-amiaza, pe ulita unui sat, preotul din partea locului si un taran din parohia sa. Cum l-a vazut, parintele l-a intrebat:

 – Ieri dimineata am intalnit doi sateni ce se certau dintr-o pricina oarecare si am reusit in cele din urma sa ii impac. Am vazut ca tu ai trecut pe langa ei fara sa-ti pese si ti-ai continuat linistit drumul. Cum este posibil asa ceva ? Crezi ca ai facut bine ?

 – Parinte, i-a raspuns omul, eu nu prea cred ca este important ceea ce fac. Dumnezeu este puternic si daca vrea sa ma mantuiasca ma va mantui, iar daca nu vrea sa ma mantuiasca, atunci asa va fi, indiferent de ce-as face eu.

 – Vai, fiule, cum poti sa vorbesti asa ?! – i-a raspuns cu blandete preotul. Ia spune-mi, de unde vii tu acuma cu sapa in spinare ?

 – Pai, cum de unde, parinte ? De la camp. Muncesc acolo de azi de dimineata. La cat m-am straduit, sper din tot sufletul ca Dumnezeu sa-mi dea o recolta buna.

 – Nu crezi ca este la fel, fiule, si cu viata si cu pacatele tale ? De ce te duci sa muncesti la camp ? Daca Dumnezeu vrea sa ai o recolta buna, o sa le gasesti de-a gata pe toate, daca nu vrea, de ce te mai ostenesti ? Ţi se pare firesc ?

 – Nu, parinte! Daca nu muncesc, cum as putea sa am de-ale gurii ?

 – Asa este, fiule, daca muncesti cu drag, Dumnezeu iti ajuta si obtii o recolta buna. E, tot asa, daca traiesti fara pacat, purtandu-ti si tie de grija, dar si celor din jurul tau, atunci Dumnezeu se indura si, chiar daca ai mai gresit in viata, iti iarta pacatul, iar la Judecata vei fi mantuit.

 Asa cum buruienile napadesc o gradina neingrijita, tot astfel pacatele pun stapanire pe sufletul omului rau. Dupa cum vei cauta tu ca aceia din jurul tau sa aiba liniste si bucurie, sa aiba credinta si speranta in mantuire, tot astfel va cauta si Dumnezeu ca si tu sa ai parte de toate acestea.

 Sa nu mai faci niciodata ca ieri! Daca poti sa ajuti pe cineva, chiar si cu un sfat sau cu o vorba buna, fa-o numaidecat, fiindca trebuie sa fim atenti la tot ce intalnim in viata, caci lumea toata este gradina de care noi toti trebuie sa avem grija.

 “Numai cine isi iubeste aproapele, Il iubeste pe Dumnezeu” – Sfanta Scriptura.

 
Scrie un comentariu

Scris de pe Iunie 26, 2013 în Uncategorized

 
Video

Underman – Jurnalul feat. Carbon

 
Scrie un comentariu

Scris de pe Iunie 25, 2013 în Uncategorized

 

Dropa si Ham, triburile extratereste din Tibet

O altă enigmă…deocamdată, dar şi cea mai ciudată, o reprezintă triburile Dropa şi Ham din Tibet. Ei trăiesc în Munţii Baian Kara Ula. Au fost descoperiţi în 1935, dar abia în 1950 prima expediţie arheologică şi antropologică din China a ajuns la faţa locului şi a început să-i studieze. Aceasta, datorită nenumăratelor conflicte care bîntuiau Tibetul. Rezultatele cercetărilor sînt tulburătoare. Membrii triburilor Dropa şi Ham formează o comunitate de circa 3.000 de persoane, „(…) a căror statură nu depăşeşte 1,20 m. Sînt fiinţe slabe, fragile, cu oasele delicate şi subţiri, cu orbitele foarte mari şi cu capacitatea cutiei craniene superioară cu 100 cm mediei rasei Homo Sapiens. Analiza sanguină a relevat că grupa lor de sînge este unică în lume, iar în cursul examenelor medicale s-a putut constata că au un puls situat sub limita normală”. Dar un alt fapt i-a intrigat pe membrii expediţiei chineze: au descoperit mai multe dovezi care susţineau originea extraterestră a acestei minuscule populaţii. La cîţiva kilometri de aşezările lor, cercetătorii chinezi au descoperit cîteva grote uriaşe. Conform tradiţiei, ele erau considerate sacre şi nimeni nu intrase în ele de mii de ani. Trecînd la explorarea lor, arheologii chinezi au trecut din surpriză în surpriză. La început au descoperit sute de schelete humanoide care nu depăşeau 1 m înălţime, avînd cutii craniene uriaşe, cu capacitatea de 2.500 cmc. Prin cercetarea lor prin metoda C14, vîrsta acestora a fost estimată la circa 12.000 de ani. Pe pereţii grotelor s-au descoperit desene perfect conservate. Acestea reprezentau fiinţe umanoide cu capul protejat de căşti sferice şi precizau, cu o exactitate uimitoare, poziţia Soarelui, a Lunii şi a cîtorva zeci de stele din perioada de acum 10.000 de ani. Iar o frescă reprezenta o escadrilă de mici nave aeriene, apropiindu-se în zbor oblic de munţii tereştri. Însă, surpriza cea mai mare au avut-o doi cercetători, care au descoperit, în cea mai mare grotă, un disc ciudat, asemănător unui disc LP al zilelor noastre. Continuînd săpăturile, după 2 luni, a fost descoperit un număr de 716 discuri de granit, splendid executate şi finisate, cu grosimea de 2 cm. Surpriza surprizelor acum vine. Fiind duse la Beijing, analiza chimică şi spectometrică a arătat că discurile, sub aparenţa granitică, ascund un bogat conţinut de metale, între care 40% cobalt şi 8% aluminiu, şi erau realizate cu mai bine de 12.000 de ani înainte! Pe ambele părţi, toate discurile aveau gravate foarte fin semnele unei scrieri total necunoscute. Scrierea pornea în spirale de la un orificiu central, pînă la o margine.  După o muncă îndîrjită de peste 20 de ani, împreună cu 4 lingvişti şi o echipă de fizicieni, profesorul chinez Tsum-Um-Nui a reuşit performanţa de a traduce textele de pe toate cele 716 discuri. Aceştia au mai descoperit că fiecare disc are o frecvenţă proprie de vibraţie, ceea ce i-a determinat să concluzioneze că ele au fost supuse unor tensiuni foarte înalte. Cînd au citit traducerea integrală, profesorului Tsum-Um-Nui şi echipei sale nu le venea să-şi creadă ochilor. Încă 3 ani au muncit la reverificarea traducerii. Academia de Preistorie din Beijing a interzis publicarea traducerii, însă profesorul a trecut peste această interdicţie şi a publicat lucrarea „Inscripţii spiraloidale”, relatînd sosirea de nave spaţiale care, după textul gravat pe discuri, ar fi avut loc acum 12.000 de ani. În încheierea lucrării, se subliniază că strămoşii actualelor triburi Dropa şi Ham erau reprezentanţii unei civilizaţii extraterestre, care au fost nevoiţi să rămînă pe Terra, decăzînd de-a lungul timpurilor, nu numai ca nivel de civilizaţie, dar şi fiziologic. Despre aceste incredibile descoperiri s-a vorbit prea puţin. Ceva informaţii au fost publicate în revistele „Science ei vie”, „Nature” şi „Science Digest”. Publicul din România poate afla detalii lecturînd cartea „Deocamdată…enigme”, scrisă de Dan Apostol. Dar iată cîteva fragmente din textele respective. O parte din ele se referă la populaţia Ham, care, în momentul aterizării în Munţii Tibet, şi-au accidentat grav navele şi „nu au mai putut să le repare sau să construiască altele: „Pe Stînca Roşie din Defileul Şerpilor, navele noastre nu au putut asoliza şi s-au lovit de stîncile din jur, distrugîndu-şi rebordurile”. Iar despre cei din tribul Dropa stă scris: „Dropa au coborît din nori în navele lor aeriene. Şi de 10 ori, pînă la răsăritul Soarelui, bărbaţii, femeile şi copiii s-au ascuns în peşteri. Pînă cînd, în sfîrşit, au înţeles semnalele care spuneau că, de data aceasta, Dropa veniseră cu intenţii paşnice şi chemau să-i ajute, căci navele lor se stricaseră”.

 Sursa: ziarultricolorul.ro

 
Scrie un comentariu

Scris de pe Iunie 25, 2013 în Uncategorized